Bolile Vitei De Vie
Fainarea vitei de vie ocupa cel de al doilea loc in topul celor mai des intalnite boli la vita de vie.
Bolile vitei de vie. Bolile dăunătorii produsele pentru tratamente și lucrările importante la vița de vie pentru stadiile cheie din cursul unui an vegetativ. Bolile viței de vie mana viței de vie. Făinarea viţei de vie este produsă de ciuperca uncinula necator şi este considerată alături de mană şi putregaiul viţei de vie una din cele mai păgubitoare boli ale viţei de vie. Frunzele lastarilor infectati se ingalbenesc partial sau total tesuturile luand un colorit metalic caracteristic.
De obicei bolile fungide se dezvoltă în condiții de umiditate când nu se asigură o bună circulație a aerului și o bună expunere la sore. Frunze lăstari tineri ciorchini inflorescente flori boabele de struguri si carcei. Boli si daunatori 23 ianuarie 2019 o problema dificila a viticulturii contemporane cu tendinta de crestere in viitor o reprezinta sensibilitatea soiurilor existente in cultura la atacul de boli si daunatori specifici. Bolile vitei de vie ingalbenirea aurie la vita de vie flavescenta aurie mycoplasma simptome plantele prezinta numai unii lastari cu simptome de flavescenta in timp ce restul par a fi sanatosi.
Mana vitei de vie plasmopara viticola este o boala grava intalnita adesea la soiurile de vita de vie nobila. Dintre bolile viței de vie care produc cele mai mari pagube în plantațiile de vii uneori până la compromiterea totală a producției sunt mana făinarea putregaiul cenușiu al stru gurilor antracnoza cancerul bacterian etc. Bolile viței de vie și combaterea bolilor viței de vie. Bolile fungide micozele la vița de vie se transmit prin sporii ciupercilor care ajung la plante purtați de vânt de apă sau prin înțepăturile insectelor.
Boli provocate de ciuperci. Aceasta este cauzata de ciuperca plasmopara viticola ciuperca ataca toate organele verzi ale vitei de vie. Bolile viţei de vie precum făinarea şi mana dar şi acarienii pot produce pagube semnificative dacă nu interveniţi la timp. Are o istorie la fel de indelungata precum cea dintai in timpurile noastre pe teritoriul romanesc fiind intalnita in special in zona munteniei a dobrogei si a olteniei.